Fotografia este, pentru mine, mai mult decât un simplu hobby; este o fereastră deschisă către sufletele oamenilor și poveștile lor. Cred cu tărie în puterea fotografiei, deoarece prin intermediul ei ajung să cunosc oameni și să descopăr universurile lor ascunse. Fiecare clic al aparatului este o invitație într‑o lume nouă, plină de mister și de frumusețe. Fotografia este, fără îndoială, o viziune subiectivă asupra realității. Ca fotograf, eu decid ce să includ și ce să exclud din cadru. Este ca și cum aș fi un mic regizor, tăind și modelând realitatea în funcție de ceea ce vreau să transmit. Desigur, nu am studii formale în domeniu, nu am absolvit niciun curs prestigios de fotografie și nici nu am diplome care să ateste abilitățile mele. Sunt un autodidact curajos, explorând lumea fotografică cu entuziasmul unui copil care descoperă pentru prima dată un caleidoscop. Mereu mă simt la început de drum când iau aparatul în mână, dar tocmai asta este frumusețea. De fiecare dată când apăs butonul declanșator, mă simt ca un explorator care deschide o ușă către o lume necunoscută. Și, chiar dacă sunt conștient că nu cunosc toate tehnicile și regulile, fiecare fotografie pe care o fac este o mică victorie personală. Când trebuie să mă apropii de oameni, uneori simt un mic val de rușine care mă cuprinde. Mă trezesc uneori în situația hilară în care stau cu aparatul în mână, pregătit să captez un moment perfect, dar prea timid pentru a mă apropia și a vorbi cu subiectul. Alteori însă, curajul meu iese la suprafață și mă trezesc purtând conversații interesante cu oameni necunoscuți, descoperind povești fascinante care așteaptă să fie împărtășite. Este ca și cum aș juca un joc constant de „Aproape și Departe”. Câteodată sunt aproape, pregătit să captez esența unui moment, iar alteori sunt departe, ascunzându‑mă în spatele obiectivului, sperând că oamenii nu observă cât de neîndemânatic mă simt. Dar, în cele din urmă, fiecare fotografie reușită îmi aduce o bucurie imensă, un sentiment de împlinire care mă motivează să continui. Așa că, în ciuda tuturor neajunsurilor mele și lipsei de pregătire formală, iubesc fotografia cu toată inima mea. Este un limbaj universal, un mijloc de a conecta suflete și de a îngheța momente prețioase în timp. Și chiar dacă nu sunt un maestru al artei fotografice, fiecare clic al aparatului este o dovadă a pasiunii și a dorinței mele de a descoperi și de a împărtăși frumusețea lumii din jur.
