(Elevă în clasa a IX-a)
În noaptea adâncă, frica dansează,
Umbrele înspăimântătoare își fac loc.
Inima bate sălbatic și, în tăcere, strigă,
Prins în labirintul temerii, sufletul se roagă.
Fulgerul palid al fricii străpunge
Cugetări întunecate, ca un vânt rece.
În ochii înfricoșați, lumina se pierde,
În labirintul sufletului, frica persistă.
Cu pași timizi, teama ne pândește,
Răsună ecoul ei în liniștea nopții.
Dar în miezul fricii, căutăm curaj
Să sfărâmăm lanțuri, să izbândim în faţa întunericului.
